Sniper Elite 4

[kayn]

Italia, anul 1943- Aliaţii duc lupte grele pentru a elibera Italia de regimul fascist al dictatorului Benito Mussolini. Pe 9 iulie 1943, americanii şi britanicii au iniţiat Operaţiunea Husky pentru a elibera Sicilia de sub forţele Axei. Sute de mii de trupe, 4.000 de vehicule, 600 de tancuri şi 1.800 de unităţi de artilerie anglo-americane au fost implicate în lupte grele pentru această insulă, împotriva a peste 250.000 de trupe italiene, sprijinite de forţe germane, alcătuite din 60.000 de soldaţi, 260 de tancuri şi 400 de avioane. Operaţiunea s-a încheiat pe 17 august 1943 cu o victorie pentru Aliaţi.

Şi în acest joc, avem ocazia de a schimba istoria şi a scurta războiul.

 

Însă nu Sicilia era singurul câmp de luptă. Jocul Sniper Elite 4, dezvoltat și publicat tot de Rebellion, ne dezvăluie un alt front secret, aflat chiar în interiorul peninsulei italice, unde se dau adevăratele lupte.

Nu vorbim de un război terestru convenţional unde două tabere inamice folosesc mitraliere, piese de artilerie sau tancuri în locuri înguste, provocând mult zgomot, dezastru şi măcel.

Sniper Elite 4 ne dezvăluie un alt front secret de luptă...

Vorbim despre un război mai degrabă static, tăcut şi lent, despre o metodă "curată" de anihilare a inamicului, ce implică furişare, infiltrare, planificare şi gândire tactică. Este o metodă în care tu, fiind un lunetist, un asasin invizibil profesionist, îţi dobori ţinta de la zeci de metri distanţă, obiectivul principal fiind acela de a te face nevăzut.

Povestea & tema jocului

Sniper Elite 1 şi Sniper Elite 2 ne-au adus în Germania anului 1945, aflată în pragul înfrângerii. Sniper Elite 3 ne-a adus în Africa, în anul 1942, unde englezii încercau să-i alunge pe germani şi italieni.

 

 

Povestea lui Sniper Elite 4 se desfășoară prin anul 1943, cu puţin timp înainte de operaţiunea Husky, atunci când protagonistul, Karl Fairburne, un lunetist germano-american de elită, dur, stoic, singuratic și dedicat misiunii, este trimis în operaţiuni secrete prin peninsula italică pentru a sprijini mişcarea de rezistenţă italiană împotriva regimului fascist.

Misiunile sunt variate, căci vei avea ca obiective eliminarea unor ofiţeri sau savanţi nazişti, distrugerea unor super arme naziste, ori să conduci operaţiuni de investigaţie. Principalul obiectiv este să rămâi nevăzut de ochii inamicilor.

Nu te aștepta la o poveste senzaţională, însă pot să spun că actorul vocal, Tom Clarke Hill, care îi dă voce protagonistul seriei, îşi face bine treaba, având monologuri interesante.

Povestea, deşi este mai degrabă un tutorial, nu te va plictisi cu siguranţă, mai ales dacă o abordezi în co-op.

 

Prezentare: Grafica și sunetul

Nu s-au făcut mari îmbunătăţiri la acest capitol. Texturile dau impresia de joc învechit; este acelaşi motor grafic din jocul anterior, dar, chiar şi aşa, din perspectivă vizuală, jocul este plăcut privitorilor. Se observă că dezvoltatorii au fost foarte atenţi la detalii (vei observa afişe de propagandă de pe clădiri, coşuri cu franzele pe alocuri, mobilierul din interiorul caselor, etc.). Clădiri reale care au existat sau încă există au fost redate cu acurateţe, iar personajele se mişcă natural. Fizica este realistă, bine pusă la punct, deşi am întâlnit ceva probleme minore cu inamici care rămân blocaţi în texturi.

Mediul îți este prieten câteodată; zgomotul produs de un avion aflat in patrulare poate acoperi zgomotul produs de tragere, poți ținti o funie ce ţine o încărcătură cu mărfuri de deasupra soldaţilor nazişti, ori poți trage în butelii cu gaz urmând explozii sunt spectaculoase. Alteori, mediul îți poate fi și inamic. Astfel, pașii pot fi auziți de inamici, precum și foșnetele. Mi-ar fi plăcut să pot să și afectez mediul, să dărâm câte o clădire sau două, dar Sniper Elite 4 nu permite asta.

 

 

Secvenţele din momentul uciderii inamicilor cu care ne-am obişnuit, parcă inspirate din Mortal Kombat, s-au păstrat, ba chiar au devenit mult mai sângeroase şi greu de privit. În momentul când ai ochit şi ai tras într-un inamic, vei vedea traseul glonţului şi impactul acestuia asupra corpului nefericitului nazist, cum îi penetrează pielea, muşchii şi îi trosnesc oasele sau îi zdrobesc organele, ţâşnindu-i sângele. Același lucru se poate spune și despre șrapnel, care poate vătăma sau ucide de la distanţă.

Vegetaţia din joc, deşi nu lasă gura apă, se îmbină perfect cu munţii Apenini de la depărtare sau cu zonele de coastă, rezultând adevărate peisaje mediteraneene splendide, dominate de megastructurile naziste de un gri sobru, fortăreţele medievale din vremuri demult apuse sau de oraşele italiene cromatice (precum Bitanti sau Marina).

 

Grafica oarecum lăsată în urmă are și un efect pozitiv. Este destul de bine optimizat şi poate fi jucat şi pe sisteme modeste (minimul cerut fiind un procesor Intel CPU Core i3-2100, 4 GB Ram, placa video AMD Radeon HD 7870 sau NVIDIA GeForce GTX 660).

În ceea priveşte sunetul, jocul se descurcă excepţional. Sunetele ambientale ale naturii (ciripitul păsărilor, valurile mării, foşnetul frunzelor din copaci sau tufişuri) combinate cu foşnetul paşilor făcuţi de tine sau de inamici pe iarbă sau pe asfalt oferă o experienţă imersivă.

 

Sniper Elite 4 este jocul ideal pentru asasinul tăcut din tine.

Actorii vocali au contribuit în acest joc cu o interpretare satisfăcătoare. Vocea groasă a protagonistului sună a lunetist dur şi încrezător în el, cu ceva ani de experienţă militară în spate. Menţionez de asemenea că inamicii vorbesc limba germană sau italiană la perfecţie, iar reacţiile şi strigătele lor atunci când îşi văd camarazii răpuşi sunt răsunătoare.

Sunetele sunt acompaniate de o coloana sonoră alcătuită din melodii care se adaptează acţiunilor jucătorului în momente de furişare, infiltrare, ochirea inamicului şi depistarea protagonistului, iar melodiile cu tente italiene nu aveau cum să lipsească.

Gameplay & Mutiplayer

  Tufişul îți este cel mai bun aliat

 

Jocul e pe principiul "greşeşte şi mai încearcă". Dacă ești începător, pregătește-te pentru un maraton serios de "save & loading". De fapt, în asta constă distracţia. Jocul nu se vrea a fi un shooter alert.

Povestea din campanie nu e una de genul poveştilor pe care le termini în câteva ore. Numai o singură misiune, dacă ești atent la detalii, ai răbdare şi vrei să îndeplinești obiective secundare, poate dura și câteva ore.

Cu privire la AI-ul inamicilor se poate spune că este foarte neiertător, iar inamicii în sine sunt extrem de atenți,chiar şi pe dificultate redusă. Îți pot auzi paşii şi te pot depista uşor dacă ai tras cu pușca că lunetă de două ori din același loc, iar plănuirea unui traseu pentru a te retrage este întotdeauna o idee bună.

 

 

Jucătorul are libertatea deplină în ceea ce priveşte eliminarea inamicilor: trasul cu puşca cu lunetă de la depărtare, gloanțele fiind capabile să parcurgă distanțe de până și la 300 de metri, sau împuşcarea acestora din apropiere. De asemenea, îți poți elimina inamicii prin a-i lovi sau a-i înjunghia de la spate.

Cu privire la campanie, aceasta oferă diferite căi de a-ți duce la îndeplinire misiunile, iar rezultatul este un joc cu o rejucabilitate sporită.

 

 

Se recomandă de asemenea jucarea campaniei sau a unor misiuni în co-op pentru mai multă distracţie. Depinde însă peste ce coechiperi vei da, căci se întâmplă deseori să întâmpini începători din generaţia şcolită de Call of Duty, Counter Strike şi Battlefield, care vor prefera stilul de luptă frontal de tip Rambo şi îți pot sabota misiunea. Unii nu-şi dau seama că în acest joc îţi este permis să te urci pe turla unei biserici sau pe acoperişul unei case şi să fii "camper" . Chiar și așa, coechipierii îți vor fi însă de folos în a înfrunta valurile de inamici care vă asediază. În unele cazuri, crede-mă, este mai bine să joci de unul singur când vine vorba de misiunea de asasinare a lui Hitler sau a unor comandanţi nazişti care vor fugi sau îşi vor întări paza în stare de alertă la primul semn care le indică faptul că sunt urmăriţi.

De aceea, există şi modul de "training", unde îți poți exersa abilităţile. Este adevărat că în joc poți folosi mitraliera sau pistolul, dar acestea sunt arme secundare (ce-i drept, au aceleaşi efecte ca în alte shootere), însă tot puşca cu lunetă este arma principală.

Da, ne putem juca cu nazişti

 

În ceea ce priveşte modul multiplayer, jocul s-ar putea să te dezamăgească. Nu s-au făcut îmbunătăţiri majore. Poţi juca cu lunetişti germani, italieni, englezi sau americani. S-au menţinut modurile Deathmatch şi Team Deathmatch, al căror singur scop este să-ţi creşti numărul de ucideri, pornind la vânătoare de alţi lunetişti, dar și modurile Team Distance King şi No Cross, unde trebuie să-ţi ucizi adversarii de la distanţă.

În schimb, în modul Control nu vei mai captura steaguri ca în jocul anterior, ci vei avea obiectivul de a controla stațiile de comunicaţii radio. Spre deosebire de single-player şi Co-op, modul multiplayer nu este foarte frecventat şi nici distractiv. Indiferent ce mod de joc abordezi, fiecare misiune încheiată poate debloca arme, abilităţi şi îmbunătăţiri, dar te va avansa şi în grad.

La capitolul arme, Sniper Elite 4 pune la dispoziție unele principale, cum ar fi M1903 Springfield, Mannlicher M1895, Karabiner 98K, M1 Carbine, dar și secundare, dintre care poţi utiliza/debloca mitraliere ca Thompson, MKB 42, FNAB-43, M3 Grease Gun, majoritatea la preţ de 3-5$. Înainte să te sperii, nu este vorba de DLC-uri; banii pot fi acumulaţi de pe urma experienţei dobândite din încheierea misiunilor.

Pe lângă arme, poţi debloca abilităţi din Skill-Tree, cum ar fi încetinirea ritmului bătăilor inimii. Trebuie să menţionez că şi în Sniper Elite 4, întocmai ca în precedentele titluri din serie, avem un grad crescut de realism; ritmul bătăilor inimii accelerează atunci când alergi sau încerci să stai neclintit cu puşca cu lunetă spre ţintă, ținându-ți respirația pentru a face asta. Asemănările cu titlurile anterioare nu se opresc aici, iar concluzia este una simplă. Sniper Elite 4 oferă cam aceleași lucruri, dar asta nu e neapărat un lucru rău.

THE VERDICT

Sniper Elite 4 vine cu îmbunătăţiri pe partea de single-player, chiar dacă acestea sunt minore. Deși modul multiplayer lasă în continuare de dorit, vei avea ce să joci, singur sau cu coechipieri, preferabil prieteni. Seria Sniper Elite merită jucată atât de fani cât şi de nou-veniţi şi rămâne în continuare reprezentanta de seamă a acestui gen, alături de seria Sniper Ghost Warrior. Sniper Elite 4  este jocul ideal pentru asasinul tăcut din tine și este disponibil pentru PC, Xbox One și PlayStation 4.

 

Sursa : http://jocuri.go4it.ro/de-la-gameri/best-review

Editat August 8, 2017 de Panda-Hns.Evict.Ro